Bolnavii cronici şi-au plătit moartea în pandemie
Din ce în ce mai mult, se iau în discuţii nenorocirile petrecute în cei doi ani de pandemie, când am fost închişi în case şi când nu ni s-a spus măcar, nicidecum să fim întrebaţi în vreun fel, dacă suntem de acord cu măsurile sanitare care se luau împotriva noastră.
Nu vreau să mă refer aici la dezbaterile care au început pe marginea celebrului de-acum dosar al miliardului de euro dat aiurea pe doze de vaccin pe care nu le-a folosit nimeni. Acum, pentru a se abate atenţia de la gravitatea faptei şi de la prejudiciul uriaş, au început tot felul de dispute, ca la jocurile de pariuri: fac sau nu fac cei trei inculpaţi de până acum, Câţu, Voiculescu şi Mihăilă, puşcărie. Vor răspunde penal pentru felul în care au înţeles să azvârle cu banul public? Se face inclusiv apel la o decizie a Curţii Constituţionale, care spune că deciziile de oportunitate ale Guvernului nu pot fi judecate. Desigur, deciziile de oportunitate, nu. Dar atunci când oportunitatea nu mai există, însă în numele ei se cheltuiesc foarte mulţi bani de la buget, aiurea, asta trebuie investigat. Aşa cum investigate trebie şi celelalte jafuri din pandemie, începând cu celebrul de-acum caz al firmei din judeţul Giurgiu, care vindea cafea la pahar de plastic prin bâlciuri până în pandemie şi căreia i s-a încredinţat direct importul de măşti, şi până la achiziţionarea, în regim de urgenţă, tot prin încredinţare directă, de către Ministerul Afacerilor Interne, de bastoane cu şocuri electrice. Lăsând deoparte faptul că bastoanele chinezeşti achiziţionate nu sunt bune de nimic, s-au defectat aproape toate de la prima sau a doua folosire, trebuie investigat şi, mai ales explicat, în ce a constat oportunitatea achiziţionării acestor bastoane în timpul pandemiei, repet, prin încredinţare directă. Voiau să electrocuteze covidul în cap?
Nu am să mă refer nici la ticăloşia fără margini, de a nu lăsa familiile decedaţilor să-şi îngroape creştineşte morţii. La azvârlirea lor în saci negri, fără haine pe ei şi, de cele mai multe ori, fără măcar o lumânare la căpătâi. Sau la azvârlirea oamenlor proaspăt operaţi la Spitalul Foişor afară de la ATI în miez de noapte, sub pretextul că vor fi aduşi acolo bolnavi de covid. Ori celellate abuzuri din spitale, care, toate, trebuie investigate. Investigaţie care, însă, durează.
Mai mult, credem că amestecarea tuturor nenorocirilor care s-au petrecut în pandemie într-un singur dosar, nu este decât în favoarea celor care le-au comis. Pentru că o faptă de corupţie, un furt, mai pe şleau, poate fi dovedit relativ uşor, de experţi, pe baza actelor contabile, iar cei care le-au săvârşit pot fi trimişi repede în judecată. Pe când dacă vorbim despre efectele adverse ale vaccinurilor sau schema de tratament aplicată bolnavilor în spitale, ori stabilirea cu exactitate a numărului celor care au murit de covid şi separarea lor de cei care au decedat din alte cauze, dar au fost trecuţi în acte ca decedaţi de covid, sunt anchete de lungă durată, la care trebuie aduse probe solide de către specialişti. Amestecându-le, fapte care se pot dovedi repede, cu fapte care au nevoie de cercetare minuţioasă şi îndelungată, nu facem decât să lungim un proces, aşa cum s-a întâmplat cu Procesul Revoluţiei, fără să ajungem la niciun rezultat. Nici banii să nu se recupereze, nici vinovaţii de infracţiuni, unele extrem de grave, care pot fi încadrate la crime împotriva umanităţii, să nu răspundă.
Vreau să vă supun acum atenţiei un paradox. Unul dintre multele din pandemie. Anume, acela că bolnavii cronici şi-au plătit singuri moartea.
După cum ştim cu toţii, spitalele au fost închise pentru bolnavii cronici, care au fost nevoiţi să-şi întrerupă tratamentele care îi ţineau în viaţă, sau să le facă acasă, empiric şi, de foarte multe ori, fără efect. Nu avem, deocamdată, o statistică a bolnavilor cronici care au decedat din cauza faptului că nu au mai avut acces la tratamentul care îi ţinea în viaţă. Desigur că şi în acest sens va trebui făcută o anchetă minuţioasă, de către procurori sprijiniţi de specialişti oneşti, şi traşi la răspundere cei care au dat asemenea ordine.
În legătură cu bolnavii cronici, există şi o cale simplă de a-i trage la răspundere pe cei care i-au lăsat fără posibilitatea de tratament. În perioada cât spitalele le-au fost închise şi nu au avut acces la ele, aceşti bolnavi cronici au plătit asigurările de sănătate. Adică, statul le-a luat banii, dar nu le-a asigurat seriviciile vitale pentru care au plătit. Iar asta se poate rezolva uşor. Familiile celor care au avut de suferit trebuie să dea statul în judecată.
Daniel Ionaşcu
Sorin Ovidiu Bălan
