didididi
  •  
  • SERVICII
  • PAULA IACOB
  • CONSULTAȚIE
  • NEWS
  • RECURS LA IDENTITATE
  • ASOCIAȚIA PAULA IACOB
  • CARIERE
  • CONTACT
0
Legea Răspunderii Politce, o lege capitală pe care numai noi, cetăţenii o putem impune
23 noiembrie 2023
Legea Presei – nevoia de a consacra libertatea cuvântului şi a propteja cetăţeanul şi ziaristul
28 noiembrie 2023

Scannere pentru datele biometrice la vămi. O soluţie pentru oprirea fugarilor  

28 noiembrie 2023

Scannere pentru datele biometrice la vămi. O soluţie pentru oprirea fugarilor

 

Data de 24 noiembrie 2023 este încă o pagină ruşinoasă în istoria plină de astfel de evenimente a celor care ar trebui să aplice Justiţia. Încă un condamnat de notorietate, sfidând interdicţia de a prăsi ţara, a plecat peste graniţă cu câteva ore înainte de a fi condamnat definitiv şi băgat la închisoare. Neglijenţă sau complicităţi criminale? Poate şi una, şi alta. Există însă o certitudine. Certitudine amară pentru Poliţia de Frontieră, pentru MAI, dar şi pentru noi, cetăţeni care ne dorim ca ţara noastră să fie primită în spaţiul Schengen. Frontierele de stat ale României seamănă cu un şvaiţer plin de găuri.

De astă dată, spun de astă dată, pentru că lista este cu mult mai lungă, pe 24 noiembrie, a fugit, sustrăgându-se executării pedepsei, Cătălin Cherecheş, primarul din Baia Mare. Cu puţin timp înainte de ora 8 dimineaţa, acesta a trecut frudulos graniţa, încălcând interdicţia de a părăsi ţara.

Istoria acestor „evadări” este lungă. Infractori notorii, cu fapte economice care au însemnat prejudicii de sute de milioane de euro în bugetul statului, dar şi infractori extrem de periculoşi, autori de fapte cu violenţă, omoruri, răpiri, trafic de carne vie, de droguri, locuiesc foarte confortabil în cartiere de lux din capitale europene. Cei mai mulţi dintre ei nici măcar nu se mai ascund. Chiar ne sfidează postând pe reţelele de socializare fotografii din locuri exotice, unde îşi petrec viaţa, în loc să fie în puşcărie.

Istoria dispariţiilor peste graniţă şi a infractorilor care sfidează de dincolo de frontiere începe încă din anii ’90, cu afaceristul sucevean Sevetrin Tcaciuc, care păgubise statul, la vremea ceea, cu mai mult de 10 milioane de lei. A părăsit ţara cu 10 minute înainte ca actul de la tribunal pentru a fi reţinut să ajungă la frontieră. De peste graniţă, le-a făcut, în bătaie de joc, un semn de bun rămas vameşilor. A stat plecat până i s-au prescris pedepsele, după care „a fost localizat” în Marea Britanie. Statul a rămas cu gaura de 10 milioane lei, o sumă uriaşă la vremea aceea. Putem continua cu Sorin Shamuel Beraru, care a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în dosarul privind fraudarea societăţii Cico SA. Omul de afaceri fugise din ţară încă din 2002, iar autorităţile nu l-au prins nici până acum. Beraru a avut tupeul ca în timpul vizitei lui Adrian Năstase în Israel, chiar să participe la întâlnirea oficială a oamenilor de afaceri care îl însoţeau pe premierul de atunci. Cristian Rizea – Este urmărit internațional pentru executarea une pedepse de 4 ani și 8 luni pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, la care a fost condamnat în 7 decembrie 2017 de instanța supremă. Se află la Chişinău şi de câţiva ani se discută despre extrădarea sa. Mai există şi lotul celor fugiţi în Italia, unde sunt protejaţi de aşa numita „Filieră Bari”. Adică, toţi, după ce au fost localizaţi şi s-au făcut demersurile pentru extrădarea lor, au apărut în faţa unui complet de judecată de la Tribunalul din Bari. Pentru toţi, fără excepţie, sentinţa a fost că nu pot, din diferite motive, să fie extrădaţi: fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, omul de afaceri Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, şi omul de afaceri Romeo Albu, omul de afaceri Puiu Popoviciu, aflat acum la Londra, condamnat definitiv, şi pe care Regatul Unit refuză să îl extrădeze. Să mai adăugăm la această listă tot felul de infractori, capi ai lumii interlope, cu porecle care de care mai excentrice, „Nebunul”, „Rechinul”, dispăruţi peste graniţă şi care postează pe reţelel de socializare fotogtafii cu ei în locuri exotice.

Ce-i de făcut? Ce-i de făcut pentru ca această listă, din care doar am spicuit cele mai importante nume, să înceteze să se mai lungească? Să-i urmărim pe cei care ar putea să dispară pentru a se sustrage pedepselor? Avocatul Daniel Ionaşcu este categoric împotriva acestei practici: „Atâta vreme cât nu există o sentinţă definitivă împotriva cuiva, acela se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Deci, o persoană, doar pentru faptul că urmează să primească o sentinţă, care îl poate condamna, sau nu, este ilegal să fie urmărită, să-i fie ascultate telefoanele, etc. Eu consider că ridicarea lui Gigi Becali de la aeroport, înainte ca împotriva lui să se fi dat o sentinţă şi în condiţiile în care nu exista nicio măsură restrictivă, a fost un abuz. Dacă există însă o măsură restrictivă, aşa cum a fost în cazul lui Cătălin Cherecheş, de a nu părăsi ţara, atunci statul trebuie să se asigure că această măsură nu va fi încălcată”.

Aşadar, nu se poate pune câte un poliţist la spatele fiecărui bănuit sau judecat pentru o infracţiune. Nici nu este posibil, practic, aşa ceva şi, după cum spune dl avocat Daniel Ionaşcu, ar fi şi ilegal.

Ce trebuie să facă atunci statul? Să luăm cazul Cherecheş. Plecarea lui din ţară, încălcând interdicţia, s-a făcut foarte simplu. A împrumutat actul de identitate, deci şi identitatea, unei rude cu care semăna. Actul era în regulă. La frontieră, persoana căreia îi împrumutase identitatea nu avea nicio interdicţie. Şi a trecut. Poliţistul de frontieră ridică din umeri: l-a confundat. Semănau.

Cum facem să dispară aceste confuzii? Cum facem ca interdicţia de a părăsi ţara de către cetăţeni care îşi aşteaptă sentinţa şi au o interdicţie, sau chiar de infractori condamnaţi definitiv să fie respectată? Simplu! Printr-o investiţie minimă, urmând exemplul celorlalte ţări din UE, şi nu numai. Dotarea punctelor de trecere a frontierei cu scannere nu doar pentru documente, ci şi pentru figura celui care vrea să treacă. Aparatul ar compara dacă fotografia de pe actul de identitate, corespunde cu datele biometrice ale celui care l-a prezentat. Astfel încât să mai existe încă un control obiectiv şi vigilent, care să dubleze observaţia cu propriile-i simţuri a poliţistului de frontieră care, după cum se vede, poate greşi.

Astfel, cu un simplu scanner care să arate că fotografia de pe actul de identitate nu corespunde cu datele biometrice ale celui care l-a prezentat, fuga atât de simplă a condamnatului definitiv Cătălin Cherecheş nu ar mai fi avut loc.

Daniel Ionaşcu 

       Sorin Ovidiu Bălan

 

 

Scannere pentru datele biometrice la vămi. O soluţie pentru oprirea fugarilor    

Distribuie

Alte articole de interes

23 septembrie 2024

Departamentul de Comunicare al Cabinetului de Avocat Daniel Ionaşcu este împuternicit să declare următoarele:


Continuare
22 septembrie 2024

Fenomene paranormale la Tribunalul Sighetul Marmaţiei. Morţii depun mărturii şi sunt împroprietăriţi


Continuare
18 septembrie 2024

Breşă gravă de securitate la o instituţie fundamentală a statului român


Continuare

Sediu:

București, Sector 3
Blvd. Unirii, Nr. 59, Bl. F2, Sc. 1, Ap. 5

Telefon: +40 766 214 605

Email: cabinetdeavocat@danielionascu.ro

Politica de confidențialitate

Scannere pentru datele biometrice la vămi. O soluţie pentru oprirea fugarilor   

Urmărește-ne pe Facebook:

© 2021 Toate drepturile rezervate. Cabinet de Avocat Daniel Ionașcu
0