Războiul de la graniţă ne reaminteşte de sistemul Patriot donat
Săptămâna aceasta, în zilele de marţi şi miercuri, am fost nevoiţi să ne reamintim de un eveniment grav, care se petrece de mai bine de doi ani, la graniţele noastre: războiul. Furaţi de evenimentele interne, de alegeri sau de jocul de-a numirea candidaţilor la alegerile prezidenţiale, am uitat că, totuşi, la puţini kilometri de graniţele noastre se duce o luptă crâncenă, în care zilnic mor oameni şi se produc distrugeri imense.
Marţi, locuitorii satului Plaur, comuna Ceatalchioi, din Deltă, sat aflat chiar pe malul românesc al Dunării, care este în acea zonă hotar natural cu Ucraina, au primit Roalert că vor cădea obiecte din cer. Avertizarea s-a dovedit a fi corectă. În apropierea satului, aşa cum s-a mai întâmplat şi anul trecut, au fost găsite resturile de la o dronă de fabricaţie rusească. În ultimile zile, ruşii au atacat din nou, masiv, porturile dunărene ucrainene, aflate la câteva sute de metri de teritoriul românesc. Mai mult, locuitorii din Plauru, dar şi cei din Ceatalchuioi s-au plâns în mai multe rânduri că dronele trec la mică distanţă pe deasupra caselor lor, ceea ce înseamnă o încălcare a spaţiului aerian al României şi, implicit, al NATO.
Raportul NATO
În raportul său despre incidentul de marţi, NATO afirmă: „Deși NATO nu deține informații care să indice vreun atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat, aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase”, a spus un purtător de cuvânt al alianței nord-atlantice într-un comunicat transmis joi, potrivit agenției de presă Reuters.
Aşadar, chiar fără intenţie, aceste incidente sunt periculoase. Din fericire, de această dată au căzut doar resturi de dronă, altminteri şi ele periculoase dacă ar lovi pe cineva. Parcă nu am vrea să folosim din nou termenul de „pagubă colaterală”. Sigur că unei eventuale victime nu-i pasă dacă a fost lovit cu inenţie, sau din întâmplare. De altfel, un incident de acest fel, cu urmări tragice, s-a petrecut în Polonia, unde doi oameni nevinovaţi, doi fermieri, şi-au pierdut viaţa. Nici România nu a scăpat. Anul trecut, o dronă perfect funcţională, nu resturi de la una doborâtă, a căzut în Insula Mare a Brăilei. Din fericire, iarăşi din fericire, nu într-o zonă locuită, ci pe câmp. A făcut un crater de dimensiuni semnificative.
Cu ce ne apărăm?
Aşadar, vrem, nu vrem, putem fi şi noi victime ale unui război cu care nu avem nimic în comun, în afară de solidaritatea cu cei năpăstuiţi de el. Pot muri români, din cauza acestui război care nu este al României.
Cu ce îi apărăm? Pentru a-şi asigura securitatea spaţiului aerian, România a cumpărat câteva sisteme de rachete Patriot. Încă nu sunt funcţionale. Specialiştii apreciază că doar unul dintre ele putea fi utilizat, iar restul, începând abia de la umătarea anului viitor.
Ei bine, tocmai pe cel funcţional, pe care am cheltuit nu mai puţin de un miliard de dolari şi în locul căruia nu vom putea prea curând cumpăra altul, nu doar pentru că este foarte costisitor, ci şi pentru că, în ciuda preţului exorbitant, este coadă mare la vânzări, SUA, care produc Patriot, nu face facţă comezilor, l-am donat Ucrainei. Deşi, după cum se poate vedea şi din evenimentul petrecut la jumătatea săptămânii trecute, aveam şi noi nevoie de el. Reamintim, pe teritoriul României au căzut nu numai resturi de drone, dar şi o dronă funcţională, iar oamenii din Plauru se plâng că în nenumărate rânduri, pe deasupra caselor lor, care se află, desigur, pe teritoriul românesc, trec drone. Foarte funţionale. Desigur, conform NATO, ele nu vizează ţinte din România. Dar pot pune în pericol viaţa românilor şi atâta timp cât traversează neautorizat spaţiul nostru aerian, trebuie doborâte.
Doborâte, dar cu ce? Pentru că performantul sistem Patriot nu-l mai avem. CSAT a decis să îl donăm, în ciuda avizului negativ al MapN.
Încă din momentul în care s-a pus în discuţie donarea Patriot, Cabinetul de Avocatură Daniel Ionaşcu, prin purtătorul său de cuvânt, jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan, s-a pronunţat ferm împotriva donării sistemului de apărare antiaeriană. De asemenea, tema a fost abordată şi în podcastul „Recurs la identitate”, realizat de cei doi pe canalul de youtube al Cabinetului şi atitudinea a fost la fel de fermă: Patriot, cumpărat de români, din banii lor, trebuia să rămână în România să-i apere.
Aceeaşi poziţie o avem şi acum, când se dovedeşte că am avut dreptate cu cererea noastră.
De ce nu sunt doborâte dronele?
Firesc, oamenii din Ceatalchioi, da nu numai ei, ci noi toţi, ne întrebăm de ce nu sunt doborâte aceste obiecte. Răspunsul care vine de la generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MapN este halucinant: „Atunci când sunt mijloace de atac, indiferent ce zboară – că vin pe apă sau vin pe uscat – care reprezintă atacuri ostile asupra unor obiective militare sau alte obiective ale statului român avem toate pârghiile să putem acționa. Să nu credeți că noi stăm cu mâinile în sân pentru că n-avem lege. Noile acte legislative sunt doar pentru a acoperi acele aspecte care nu au putut fi previzionate pe timp de pace”.
Tudor Cernegă, primarul din Ceatalchoi, concluzionează amar pentru „Europa liberă” spusesele generalului MapN: „Zic ca n-au legislație. Dacă s-ar duce spre baza de la Kogălniceanu ar sta tot așa, și s-ar uita doar la ele?”
Aşadar, dacă sunt în pericol ţinte militare, se reacţionează. Om vedea cu ce. Dar dacă sunt în pericol civili, nu face nimeni nimic, pentru că nu există legislaţie.
Când are de gând Parlamentul să dea această legislaţie, pentru că războiul durează de doi ani – o jumătate de mandat de parlamentar – iar în spaţiul aerian românesc zboară drone pe deasupra caselor oamenilor, iar unele întregi, sau resturi din ele, cad pe pământ punându-le viaţa în pericol.
Daniel Ionaşcu
Sorin Ovidiu Bălan
